Îngrijirea bujorilor după înflorire

Sfârșitul primăverii este marcat de una din cele mai frumoase și mirositoare flori: bujorul. Bujorul este o flore foarte pretențioasă, dar îngrijită corect aceasta va înfrumuseța grădina și bucura ochiul și sufletul foarte mult timp.

Soiurile de bujori pe care îi avem în grădini sunt hibride și respectiv sensibile la diferiți factori. O atenție sporită trebuie să îi acordăm plantei după ce aceasta a înflorit.

Sunt două reguli foarte importante care trebuie respectate:

Nu tăia tijele bujorului după înflorire
Nu lăsa planta să facă semințe

Fiecare din aceste reguli au un motiv logic și explicabil. Planta de bujor crește, se mărește în volum și se maturizează chiar și după ce înflorește, astfel va fi capabilă în anul ce urmează să producă mai multe flori. Alt motiv pentru care nu trebuie tăiate tijele este cel nutritiv. Este nevoie de acestea ca planta să se hrănească după înflorire pentru a acumula substanțe nutritive în rădăcini. De asemenea, frunzele sunt cele care au rolul de preparare a hranei.

Florile uscate trebuie îndepărtate. În contact cu apa acestea creează un mediu favorabil pentru dezvoltarea fungilor. Un alt motiv pentru care este necesară îndepărtarea florilor uscate este că acestea nu trebuie lăsate să facă semințe.

Formarea semințelor consuma din energia plantei, iar intensitatea înfloririi în anul următor este mai slabă. În plus, pentru că resursele sunt direcționate către formarea semințelor, care este un proces foarte complicat, au de suferit plantele tinere, a căror dezvoltare este împiedicată.

Bujorii au nevoie de umiditate și după ce au rămas fără flori, atât în zilele fierbinți de vară cât și în cele blânde de toamnă. Vara se udă o dată în săptămână cu o cantitate suficientă de apă (aproximativ 20-30 litri) sub fiecare tufiș. Toamna cantitatea de apă se reduce la jumătate cu o frecvență de udare de 2 săptămâni.

Pentru a proteja bujorii de îngheț, spațiul rădăcină al tufișurilor se acoperă. Grosimea stratului depinde de caracteristicile climatice ale regiunii și variază de la 12 la 20 de centimetri. Se folosește în special turba și humusul. Evitați acoperirea rădăcinilor de bujori cu frunze și rășină pentru că astfel de materie organică devine un mediu favorabil dezvoltării sporilor de mucegai deosebit de periculoși pentru plante, iar deșeurile de lemn cresc aciditatea solului.

Sfaturi pentru o roadă bogată de flori de bujori: